Iarta-ma si ajuta-ma
si spala-mi inima
si toarna-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.
Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
trupul cel nou care-mi apasa
si-mi striveste trupul cel vechi.
Iarta-ma si ajuta-ma
si ridica de pe mine
îngerul negru
care mi-a îndurerat caracterul.
Nichita Stănescu
8 comentarii:
super super.."trupul cel nou care-mi apasa
si-mi striveste trupul cel nou"
asta imi place mult...cum este exprimat...chiar cateo data parca am impresia ca un nou trup ma apasa si ma tine pe loc...imi tine aripile stranse..
super Denisa..multumesc
Chesoiu George
Daaa, Nichita are uneori expresii de neuitat. Multumesc si eu pentru timpul pe care l-ai pus deoparte ca sa-mi lasi un comentariu!
daaaa este un timp indelungat asa este...mi-a luat mai putin de un minut cu tot cu citirea si intelegerea poeziei...ca apoi am vazut si o gresala in text!
dar se iarta daca nu e asa de grava!asa-i?
multumesc Deni!cu drag George
niciodata nu mi-a placut Nichita Stanescu dar de poezia asta nu stiam... :(
da, foarte simpla si patrunzatoare in acelasi timp
daca Ralucai nu-i place Stanescu, eu il ador, mi se pare genial omu`:)
Ma bucur ca ti-a placut si postarea aceasta. Mereu ma intreb oare cati dintre cei care ajung aici citesc mai multe postari, cati sunt cei care gasesc ceva ce le place si continua in a citi putin din ce pun eu aici. Ma bucur ca la unii asemenea tie si celor care comenteaza aflu raspunsul acesta. :)
... Îngerul negru care mi-a îndurerat caracterul - câți vin în fața noastră în trup de înger deși nu sunt
Cu Nichita nu termini într-o zi pe o poezie Bine totuși că avem canale sportive
Post a Comment