19.Disciplina si la ce foloseste ea

Stiu ca pentru cei mai multi oameni, cuvantul "disciplina"  nu evoca sentimente prea placute, nici stari prea calme. “Disciplina” evoca amintiri nu prea frumoase apartinand perioadei copilariei, in care disciplina insemna pedepse, insemna bataie, insemna stat la colt sau in genunchi, o zi fara desert sau fara iesit afara si multe alte metode pe care parintii le aplica copiilor indisciplinati. Cumva termenul de disciplina nu este tangent prea des cu perioada adulta a omului. Se presupune ca pana devii adult, maturitatea te-a invatat deja sa fii disciplinat, sa respecti reguli – chiar daca nu iti plac, sa te comporti frumos in societate – chiar daca nu iti vine mereu usor. Si cu toate ca este ceva ce noi ca adulti nu prea acceptam, disciplina este cautata de unii si aplicata consecvent. Ma disciplinez sa iau micul dejun zilnic. Ma disciplinez sa pot alerga 3 kilometri zilnic, apoi 5,  apoi 10. Ma disciplinez sa nu mi se urce sangele la cap de la orice nimic si sa-mi traiesc viata mai calm. Ma disciplinez sa ma trezesc la ora 6 ca sa am mai mult timp pentru ceva sau pentru altceva. Si cumva autodisciplina suna mult mai bine decat sa iti spuna altul ce, cum, cand sa faci.

Cei mai multi oameni pe care ii cunosc, oameni care au reusit ceva important in viata, s-au supus unui asemenea tratament. Ne uitam la un om care este in forma si il admiram pentru ca arata si se simte atat de bine, ne-am dori si noi sa aratam asa, sa stralucim de sanatate. Ne-am dori si noi sa obtinem ceva “mare” care sa strige cat de ambitiosi suntem, cat de perseverenti, cat de buni. In spatele acestor calitati exista zile si luni, poate saptamani la rand in care oamenii acestia nu au facut ce le-a placut, ci ce a trebuit. O decizie constienta de a te afla de partea durerii disciplinarii si nu de partea durerii regretului. 

Poate ca este mai convenabil sa mergi oriunde decat sa fii consecvent pe drumul tau, dar nu e nicidecum mai bine. Poate ca e de 10 ori mai usor sa stai cu capul pe perna decat sa incepi sa iei decizii si poate, la fel, e mult mai usor sa faci ce ti se spune si sa carcotesti in barba decat sa iei tu decizii pentru altii. E mai usor sa incepi sa faci lucrurile mai usoare mai intai si sa lasi altora mizeria, dar stiu de mult timp ca un lider adevarat este cel care face personal si cel dintai treburile neplacute din firma.

Mereu este implicat sacrificiul, dar intotdeauna acest sacrificiu este unul care sa aduca beneficii mai tarziu. Cei mai multi oameni, inclusiv eu, prefera sa inceapa cu lucrurile placute, sa isi organizeze prioritatile in functie de placere, daca se poate mai intai sa primeasca recompensele si apoi sa munceasca. Si apoi mai tarziu, mult mai tarziu, cand am terminat deja treaba cea mai grea si primim aplauzele incep mustrarile de constiinta ca nu am inceput mai intai ori cu mult mai devreme cu partea grea.

Asadar, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa ne disciplinam tendintele lenese. Daca nu ne formam obiceiuri bune, cele rele nu stau pe loc, ci cresc in toate locurile in care ar fi putut creste cele bune. Neutri nu putem ramane nicidecum, pentru ca e cel mai usor sa devenim rai si sa facem raul.

Si aici fac legatura cu 1 Corinteni 9: 24-27: “Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar în aşa fel ca să căpătaţi premiul! Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” Dincolo de multiplele comentarii care tin de acest fragment, oricine ia viata ca pe un joc, se deprinde cu usurinta sa isi exercite autocontrolul in toate lucrurile. Trebuie sa avem o tinta. Trebuie sa avem o cale. Trebuie sa avem un mijloc. Nu e suficient sa avem un vis, ca visul nu ne duce nicaieri. Trebuie sa fim disciplinati ca sa reusim sa facem ceea ce altii nu vor sa faca, sa reusim sa obtinem ceea ce altii doar viseaza.

Sa ai tot succesul intr-o saptamana din ce in ce mai disciplinata!

{Editorial publicat pe 16 august 2011, pe site-ul Majesty}