 |
| Foto: lickr.com |
De s-ar lăsa cândva tăcere mare,
şi dacă tot ce-i vag şi întâmplare
şi râs vecin ar fi să-nceteze,
şi dacă simţurile-n vuiet, treze,
nu m-ar opri din veghea mea prea tare -
Atunci cu gândul meu aş fi în stare,
până la margini, tot, să te gândesc,
şi să te am (cât zâmbetu-n durată),
şi iarăşi vieţii să te dăruiesc,
ca pe-o răsplată.
( Rainer Maria Rilke - De s-ar lăsa cândva tăcere mare )
0 comentarii:
Post a Comment